X16. reprezintǎ “Termometrul mare” de pe Calea Victoriei.

116.a

Acest instrument gigantic se gǎsea pe o clǎdire vecinǎ cu fostul Hotel Splendid, vizavi de terasa de azi a Atheneé Palace

116.b

.

În anii când “Buletinele meteo” nu deveniserǎ o modǎ, uriaşul termometru permitea trecǎtorilor sǎ vadǎ cât de toridǎ sau cât de geroasǎ e vremea. Instrumentul se afla la uşa magazinului de instrumente de precizie al lui Carol Bünger, alipit Hotelului Splendid

116.c_Carol Bunger

116.d_Hotel Splendid

.

Încǎ din 1894 Bünger deschisese un magazin de proteze ortopedice, pe care le confecţiona în atelierul propriu, având ca modele produsele germane.

În anii interbelici, în afarǎ de magazinul din Calea Victoriei, familia Bünger deţinea şi alte magazine de specialitate în centrul oraşului

116.e

X17. înfǎţişeazǎ clǎdirea Creditului Funciar Rural, care se gǎseşte şi azi aproape de intersecţia Str.Doamnei cu Bd.Brǎtianu. În 1925 s-a construit aripa nouǎ care a acoperit faţada principalǎ a vechiului sediu, în condiţiile prelungirii bulevardului Brǎtianu spre actuala Piaţǎ a Unirii.

117.a Creditul Funciar Rural-

117.b

117.c

.

Aceste transformǎri ale zonei au dus şi la demolarea Casei Alimǎnişteanu ce se gǎsea vizavi (pe locul blocului cu reclama Lee Cooper Jeans). Atunci vechea Uliţǎ a Colţei s-a transfigurat devenind Bd.Brâncoveanu (apoi, tot Brǎtianu), capǎtul Strǎzii Sfinţilor care se întâlnea aici cu Str.Doamnei a cǎpǎtat numele de Str.Colţei etc.

În lucrarea sa “Burghezia românǎ, originea şi rolul ei istoric” (1925), sociologul şi filosoful Ştefan Zeletin

117.d

explicǎ împrejurǎrile apariţiei acestei instituţii: “S-a vǎzut cǎ cei dintâi care au avut de suferit pustiirile grozave ale cametei au fost marii noştri proprietari [de pǎmânt]:  în câteva decenii bancherii evrei i-au desfiinţat ca şi clasǎ. Era firesc deci ca şi creditul român sǎ aibǎ în vedere deocamdatǎ nevoile lor şi sǎ încerce a salva sfǎrâmǎturile vechii boierimi. <Creditul Funciar>, întemeiat în 1873, fu îndreptat împotriva cǎmǎtarilor evrei şi puse pe proprietari în mǎsurǎ de a-şi salva moşiile ipotecate cu dobânzi grele … Boierii români pricepuserǎ, deşi prea târziu spre dauna lor, cǎ evreii nu reprezentau o forţǎ naţionalǎ, ci economicǎ, şi cǎ împotriva lor trebuia sǎ se lupte tot cu mijloace economice. Şi mijlocul economic de a combate camǎta evreiascǎ era banca”.

X18. ne prezintǎ trecerea în revistǎ a trupelor germane de cǎtre Mareşalul August von Mackensen şi Statul sǎu Major. Suntem în anii ocupaţiei germane 1916-1918. În spate observǎm Palatul Societǎţii Funcţionarilor Publici ce se gǎsea la Piaţa Victoriei, în zona dintre capǎtul Str.Buzeşti şi capǎtul Bd.Lascǎr Catargiu (azi pe locul sǎu avem un bloc).

118.a

118.b

Clǎdirea fusese ridicatǎ la 1900 dupǎ planurile arhitectului N.C.Mihǎescu şi a fost distrusǎ de bombardamentele din 1944. Aici a locuit câţiva ani scriitorul Alexandru Vlahuţǎ împreunǎ cu colecţia sa de tablouri semnate de Grigorescu.

Mackensen apare şi într-o altǎ fotografie în zona acestei clǎdiri

118.c

August von Mackensen a fost unul din cei mai remarcabili ofiţeri ai Imperiului German ; iatǎ-l în uniforma de husar (însemnele cǎciulii sale nu promit nimic bun …)

118.d

X19. reprezintǎ cheiul Dâmboviţei pe la 1900, cu Podul Şerban Vodǎ care fǎcea legǎtura între Calea Şerban Vodǎ (spre dreapta) şi Str.Carol (spre stânga).

În fundalul imaginii, Mǎnǎstirea Radu Vodǎ.

119.a

.

Folosim o fotografie aerianǎ din anii 1926-1927 pentru a ne orienta în X19: am încercuit Podul Şerban Vodǎ, am indicat clǎdirea (==>) şi am marcat puntea de pe care fotograful (F) a realizat imaginea. În stânga se observǎ intrarea cǎtre Aleea Mitropoliei, în centru este Piaţa de gros Bibescu Vodǎ, în fundal – Spitalul Brâncovenesc şi Palatul de Justiţie

119.b Bucuresti 550 de ani

Detaliu

119.c

.

Locul unde se gǎsea podul pe o hartǎ actualǎ

119.d

.

Imaginea X19. este luatǎ dintr-o carte poştalǎ care indicǎ în mod greşit cheiul în zona Cotrocenilor (!!!)

119.e

X20. ne înfǎţişeazǎ în prim-plan balconul Casei Capşa în anii ‘20

120.a

rǎmas pânǎ azi neschimbat

120.b

.

Peste stradǎ observǎm imobilul “Lâna de Aur” şi o parte din fostul Hotel Frascati, în locul cǎruia este azi blocul cu Teatrul de Revistǎ Constantin Tǎnase.

————-