Privind o serie de fotografii vechi cu Piaţa Poştei, observǎm cǎ diverşii fotografi au stat parcǎ suspendaţi deasupra trotuarului din faţa Palatului Poştei (Muzeul Naţional de Istorie), vizând clǎdirile dinspre nord.

1.1910

2.1912

3.1917

4.

5.

.

Trotuarul din faţa Muzeului aratǎ şi azi la fel ca acum mai bine de un veac. Fotografiem spre partea de sud a pieţei şi vedem cǎ în timp ceva s-a schimbat; dupǎ anii ’70, la colţul Strǎzii Franceze cu Calea Victoriei, o clǎdire a dispǎrut :

10.2010

10a.1970

.

Imagini începând cu anul 1900 ne înfǎţişeazǎ aceastǎ clǎdire, martorǎ a transformǎrilor din zonǎ

11.1900-

12.1910-

13.1915

14.1920-

.

Încǎ de la începutul veacului XX, la parter funcţiona magazinul “PALATUL REGAL”

14a.1900

.

O clǎdire poate mai veche decât Poşta şi Casa de Depuneri, a dispǎrut dupǎ anii ’70 ; a fost demolatǎ sau a cǎzut, poate, la cutremurul din 1977. Imaginile de mai sus aratǎ cǎ imobilul ieşea cu 3-4m din alinierea Palatului Poştei, iar etajele sale erau decalate fatǎ de clǎdirea vecinǎ care existǎ şi azi pe Francezǎ .

Pe planul Bucureştilor din anul 1911 observǎm cǎ este vorba despre 2 imobile alipite care îngustau mult Calea Victoriei între Str.Carol şi Str.Filitti, deşi trotuarul fusese redus la dimensiunile unei poteci :

15.harta plan 1911

.

Lǎsând deoparte cǎ de la etajele clǎdirii aveai o bunǎ panoramǎ asupra Pieţei, lucru exploatat de cǎtre fotografii de altǎdatǎ, o imagine din anii ‘30 aratǎ cǎ magazinul de încǎlţǎminte “Palatul Regal” încǎ mai funcţiona, dar vedem pe imobil şi o altǎ firmǎ pe care citim “CINEMA” ; ne gândim totuşi cǎ aici n-ar fi avut loc o salǎ de cinematograf (?!).

20.1930

21

.

Ne ajutǎ Constantin Bacalbaşa, care în “Bucureştii de altǎdatǎ”, ne spune cǎ aici a fost sediul Casei Pathé (unul din cei mai mari producǎtori de peliculǎ pentru film, de camere de filmat şi de aparate de proiecţie pentru cinematografe, implicat masiv şi în industria plǎcilor de patefon).

O reclamǎ din anii ’20 cuprinzând furnizorii de peliculǎ şi echipament pentru cinematografie din Bucureşti confirmǎ afirmaţia de mai sus:

22.-

.

[ Totuşi Casa Pathé Freres deţinea în Bucuresti şi douǎ sǎli de cinematograf, una pe Lipscani, cealaltǎ în Calea Rahovei].

.

Alinierea obţinutǎ prin eliminarea acestui imobil este aproape perfectǎ în raport cu Palatul Poştelor (azi Muzeul de Istorie)

25.

26.

.

O placǎ de patefon marca Pathé şi o reclamǎ a produselor Pathé Marconi :

28.Pathe Label

29.pathe marconi

.

Oare de ce strada din apropiere, ce desparte Imobilul Prager de Casa de Depuneri se numeşte Marconi ???

—————————————————–

Piaţa Poştei, finalul serialului

Pe parcursul a 8 episoade am vǎzut împreunǎ schimbǎrile petrecute în acest loc al Cǎii Victoria : hanurile Sf.Ioan cel Mare şi Constantin Vodǎ au fost dǎrâmate spre a face loc edificiilor Casei de Depunei şi Palatului Poştei, vechile case boiereşti ale lui Damaris au devenit han, apoi hotel, iar în urmǎ imobilul Financial Plazza, Hanul Filipescu s-a transformat în Palatul Dacia-România, Hanul Zlǎtarilor a fost demolat rǎmânând doar biserica şi în final pe terenul viran s-au ridicat douǎ blocuri, librarul Socec a ridicat o casǎ modestǎ care în timp a suferit mai multe metamorfoze, devenind la sfârşit Galeriile Lafayette, în partea de sud a pieţei s-a construit acum un veac Imobilul Prager, iar vizavi a fost îndepǎrtatǎ o clǎdire spre a se crea o aliniere acceptabilǎ a strǎzii.

Fosta Piaţǎ a Poştei, prin imobilele mai vechi de un veac ce o înconjoarǎ, îşi pǎstreazǎ aproape aceeaşi monumentalitate de altǎdatǎ. Cea mai mare pierdere este demolarea imobilului Grand Hotel Lafayette, poate cel mai frumos hotel pe care l-au avut Bucureştii.

Intruşii zonei sunt imobilul Financial Plazza şi cele douǎ blocuri de lângǎ Zlǎtari, de care trebuie sǎ facem abstracţie de câte ori trecem pe aici.

——–